URARE

Acum, când ultimele fire de nisip, care ne-au vegheat bucuria naşterii lui Isus, se precipită să treacă în partea cealaltă a clepsidrei, pentru ca, peste câteva zile, să devină primele clipe ale noului an, eu, simplul rătăcitor prin templul cuvintelor şi păstorul gândurilor bune, doresc să mulţumesc tuturor prietenilor, ştiuţi sau neştiuţi, călători prin constelaţia BLOG şi care au aedenizat uneori, în atât de rarele lor clipe libere, pe paginile-autoportret ( arată-mi cum gândeşti ca să-ţi spun cine eşti ) ale juniorului meu blog, să le urez să aibă un an nou fericit, mai bun decât toţi de până acum şi să fie convinşi că lumea va fi mai bună doar atunci când fiecare îşi spune „eu voi fi mai bun azi decât ieri şi mâine decât azi” şi o va şi face.

Aşa să ne-ajute 2012!

La mulţi ani!

DECEMBRIE

Decembrie plin de vise cu îngeri şi cu magi

E azi nehotărât, cum n-a mai fost vreodată.

Şi-ar prelungi şederea, pe malurile largi

Privind încă la toamna uşor îngândurată.

Zăpezile-şi-amână şi ele cotropirea.

Doar câţiva fulgi zănateci, prea răsfăţaţi copii,

Zbenguitori, anunţă, din spate, herghelia

Ce freamătă în hăţuri şi-i gata de-a porni.

Mai trist pare şi Moşul, pătruns de-ngrijorare

– e locu-n care paşii se rătăcesc uşor –

Ar vrea să ducă lumea spre cerurile-nalte

Nu să devină, bietul, el însuşi, muritor.

Şi, cu toiagul vremii, în poarta sărbătorii

El bate cu nădejdea fiinţării lui Isus

În inimile noastre supuse aurorii

Născutului sub vremuri dar peste veacuri dus.