SĂNĂTATE !

Un cuvânt, o urare,  un tic, o obsesie... e suma disperării locuitorilor unei ţări în care se mănâncă din copilărie când, ce, cum şi cât se poate, se bea din prima adolescenţă cam tot la fel, şi se trăieşte o viaţă cu teroarea că te-ai putea îmbolnăvi. Şi că, dacă te îmbolnăveşti, ai pus-o, vorba românului, de mămăligă. Atunci abia începe calvarul. Fiindcă începe aventura cu vizita la medicul de familie, la medicul specialist, prin spitale, şi,o dată cu ele, umilinţele, banii cheltuiţi, etc., etc.

Acestea sunt adevăratele motive pentru care pe locul întâi în dorinţele românilor este, detaşat, SĂNĂTATEA. Groaza de ceea ce ţi se-ntâmplă după ce ţi-ai pierdut sănătatea îi face să nu dorească ceea ce-şi doresc toţi oamenii din lumea normală: succes, fericire, bunăstare, prieteni, iubire... Toţi oamenii se pot îmbolnăvi la un moment dat dar spitalele au fost create pentru a le oferi servicii impecabile iar medicii şi asistentele nu te buzunăresc nicăieri. Serviciul medical este un act normal nu o experienţă traumatizantă.

Aşadar, nu boala îl sperie cu adevărat pe fiecare dintre cei care nu-şi doresc decât sănătate, ci mizeria şi cheltuiala suportată pentru tratarea ei. Rămâne o singură supapă spre demnitate dar ea pare a fi controlată încă de o societate incapabilă ( nu contează motivele ) de a respecta dreptul individului asupra propriei vieţi atunci când ea devine insuportabilă suferinţă.