SLALOM PRINTRE SPERANŢE 3

Romania neagră-n ...cerul gurii s-a-nroşit în obrăjori !

Ne-au trebuit 22 de ani ca România să redevină, pe faţă, ceea ce, în toată această vreme, a negat: socialistă. Pentru asta a fost nevoie să se deschidă graniţele, să se călătorească prin occident, să aderăm la UE, să intrăm în NATO, să se facă avere licită ori nu, să se înşiruie diplome universitare, masterate şi doctorate, să se repatrieze disidenţii şi să slujească turnătorilor dovediţi, să devină popii primari şi enoriaşii alegători, să aflăm că apărătorii ceauşeştilor erau şi turnătorii cei mai oneşti şi, nu în ultimul rând, să vedem cum poporului nu-i pasă de gunoaiele umane de acum şi de altădată ci este măcinat de o singură durere: foamea. O foame ce urmează a fi potolită de cel mai cinstit guvern, de cea mai onestă guvernare şi de cel mai discret preşedinte. Pentru că, trebuie să recunoaştem, pe vremea cât erau în opoziţie, actualii i-au servit poporului lihnit, numai gogoşi, pregătite, dospite, coapte şi garnisite, numai în laboratoarele superdotate ale televiziunilor în care bucătarii de lux ai anilor 2000, loviţi de bolile bătrâneţii  îşi exersau logoreea şi fâsâiala înspre urechile ciulite de curiozitatea morbidă şi nările avide să inhaleze mirosurile pestilenţiale ce se revărsau cu generozitate, dincolo de ecrane. Cât de lipsit de respect pentru inteligenţa minimă a tuturor românilor poate fi cineva care, se comportă procustian, lungind sau scurtând, după propriul interes, un interes individual sau de grup, niciodată majoritar sau naţional deşi poporul şi ţara sunt invocate permanent. E vorba însă de invocarea poporului de fideli şi ţarii de obedienţi. Şi-această atitudine de total dispreţ faţă de inteligenţă şi de bun simţ este profund comunistă chiar dacă ne convine sau nu. Miniştrii guvernează din studiori de televiziune mai mult decât din birouri, se luptă cu cetăţenii care nu sunt de partea lor, îşi apără infractorii cu aceeaşi forţă cu care i-au îndemnat la infracţiune, cei care vor să respecte legea sau s-o aplice sunt duşmani aserviţi intereselor străine, vinovaţi de situaţia ţării sunt tot ceilalţi, înlăturaţii, marile puteri să-şi vadă de-ale lor, etc.

Stăm la masă lor, într-o mână cu farfuria întinsă spre ei, să ne mai dea ceva, în vreme ce, cu cealaltă mână batem cu pumnul în masă iar cu picioarele, pe sub masă, le dăm la gioale. În momentul ăsta, şi numai din cauza politicienilor, noi nu dăm occidentului decât resurse şi mână de lucru ieftină. Ce pretenţii putem avea?