Revin cu o idee exprimată
mai demult referitor la ceea ce s-a întâmplat la Sibiu fiindcă, fiind sibian prin apartenenţa
la judeţ, am legături suficient de strânse cu municipiul pentru a-mi
putea exprima o părere.
Alegerea pentru prima oară a
lui Iohannis ca primar s-a făcut ca reacţie a locuitorilor din
municipiu la aroganţa, minciuna, dispreţul şi promiscuitatea morală a clasei
politice reprezentate, alternativ, de românii sadea de la toate partidele şi în
toate alianţele şi care au oferit spectacolul jalnic al democraţiei originale
oblăduite de întâiul preşedinte de după ’89 şi scăpate de sub control de
preşedintele ce avea să se declare învins de sistem. În situaţia în care în
turul doi ajunsese un reprezentant al partidului care la nivel naţional,
conform tendinţei, avea să dea şi preşedintele ( în al treilea mandat ) şi
premierul, sibienii au hotărât să încerce altceva, şi, sub influenţa unei
oarecare nostalgii a vremii în care saşii reprezentau în Transilvania şi mai
ales în Sibiu şi Braşov mai mult decât o minoritate pentru că atitudinea lor a
fost întotdeauna de respect faţă de parteneri, de seriozitate în relaţii şi de
statornicie în prietenie, l-au votat pe Iohannis.
Decizia s-a dovedit atât de
inspirată încât a generat, la următoarele alegeri din 2004, un val de simpatie
pentru reprezentanţii FDGR atât de mare încât reprezentanţii acestuia au
câştigat şi primăria Mediaşului şi a Cisnădiei, majoritatea în Consiliul local
Sibiu şi nenumărate poziţii în consilii orăşeneşti şi comunale precum şi mai
mult de o treime dintre membrii Consiliului judeţean. Din păcate numărul
etnicilor germani era destul de mic, aşa încât numai unele comunităţi s-au
putut bucura de prezenţa lor la nivelul cel mai înalt.
Această atitudine ar fi
trebuit să producă feed-back-ul în comportamentul marilor partide dar nu s-a
întâmplat aşa. Dimpotrivă, defectele s-au amplificat, prăpastia dintre aşteptările
alegătorilor ( unii dintre ei deja cu multă experienţă prin afara ţării şi cu
totul altfel de aşteptări ) şi comportamentul aleşilor s-a adâncit, comunicarea
a devenit imposibilă. Şi efectele s-au produs: refuzul de a mai accepta,
mobilizarea dincolo de limitele dovedite în ultimii ani şi votul pentru
normalitate, echilibru şi civilizaţie.
Ce va urma însă e greu de
anticipat fiindcă la înălţimile acelei funcţii s-ar putea produce senzaţii de
ameţeală iar aerul rarefiat să te facă să accepţi masca de oxigen oferită de
unii care i-ar putea măslui conţinutul şi-apoi, la nivelul acesta nu-şi va
putea forma atât de uşor ca la Sibiu un cerc de oameni care să înţeleagă
spiritul săsesc şi să-l sprijine cu încredere şi, mai ales, cu multă
consecvenţă.
Sper ca Dumnezeu, care i-a
unit şi i-a ţinut împreună pe un protestant ( lutheran ) şi pe o
greco-catolică, să-i lumineze şi pe aleşii ortodocşi ce, până acum, au
demonstrat mai degrabă întunecime a minţii şi a sufletului şi o atitudine de
stăpâni aroganţi faţă de cei care i-au ales, nu de fraţi creştini. Aşa să-i
ajute Dumnezeu !!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu