Rondel 4

                      E-o toamnă iar, a nopţilor pierdute,

                      Cu paşi brumaţi prin gările pustii

                      A şoaptelor de urlete răpuse  

                      Când rătăcesc maturii-ntre copii,

                      A ploilor de amintiri căzute

                      Pe timpul amneziilor târzii, 

                      E-o toamnă iar, a nopţilor pierdute,

                      Cu paşi brumaţi prin gările pustii

                      E unul doar, din visele-abătute

                      Ce-au ars mocnit până la jar

                      Pe caldarâmul uliţelor mute

                      Sub vânt, nepăsătoare de brumar.

                      E-o toamnă iar, a nopţilor pierdute.