Ca Noe m-am retras cioplind o arcă,
Potop de vorbe să înfrunt cu ea.
Meşteşugind tăcut, păreri mă-ncearcă
Şi mi se pare că nu-i arca mea.
O recunosc, înc-o visez, dar parcă
Prea mulţi străini sunt gata de-a pleca...
Eu, Noe, m-am retras cioplind o arcă
Potop de vorbe să înfrunt cu ea.
Cu pofta lui de-a spune, omul-ţarcă
De-aici, de peste mări, Peru sau Mexic,
Cu valuri mari de vorbe o încarcă.
Doar ca să-nfrunt tsunamiul din lexic,
Ca Noe m-am retras cioplind o arcă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu