An
peste an ne lepădăm viaţa
pe-abruptul
mal din care roade timpul,
nepăsători
că ne-oglindeşte chipul
purtărilor
ce vămuiesc răsplata
pe
care, obsesiv, o tot visăm
şi
pentru care, rând pe rând, jertfim
speranţe
şi plăceri, fără să ştim
de-n
mâlul lor nu, oare, eşuăm
căci
se citeşte filă după filă
trecutul,
ca o carte ponosită,
în
care zace, zilnic risipită,
credinţa,
între egoism şi milă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu