Supusul Tău
viclean, curtenitor,
n-am fost şi nu
voi fi vreodat’
chiar dac-ar fi,
ca ultim muritor,
să-Ţi sorb
licoarea fără de păcat
a vorbelor,
năvală fără rost,
uitând,
narcotizat de gustul lor,
că singur eu
stăpânul meu am fost
şi ieri şi azi
şi-n vecii vecilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu