După multă vreme
petrecută la facultate la Cluj, Vasile se întoarce acasă la părinţi, într-un
sătuc din Apuseni şi discută cu tatăl său despre ce are de gând să facă el
acum, dacă a terminat şcoala.
- Apoi, ce să fac, m-oi însura şâ m-oi
aşăza la casa me.
- Da’ cu cine ti-i însura mă copile?,
întreabă curios tatăl.
- D’apăi, pote că ştii.
- Nu ştiu, de unde să ştiu ? Oi şti dacă
mi-i spune !
- D’apăi, când ai fost la mine la Cluj,
ai tot văzt pe fata aia din săcuime care tot vinea pe la mine, pe Csilla.
- Am văzt, frumosă fată ! Şî harnică...
- No, mă-nsor cu fratele ei.
- Mă copchile, no, asta nu să pote !
- Da’ di ce nu să pote ?
- Ce-o zâce satu’, mă ? Aşa ceva nu s-o
mai văzt la noi, cum să apari tu în sat cu ăla?
- Da’ ce-are, îi ciumat ?
- Nu, da’-i ungur, mă !!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu