Mi-aduc aminte...
De atâta frig
ninsoarea s-a oprit la colţul străzii
pe caldarâmul pat
pentr-un beţiv căzut şi adormit
de aburii de-alcool
din sticla spartă.
Zgomotul beţiei este,
uneori,
mai convingător ca fiorul
meditaţiei.
De-atâta frig
şi sângele-abia, se prelinge,
prin artere şi vene,
la fiecare colţ se opreşte,
stă zgribulit.
Globule albe-nghesuite
în globulele roşii
cărora anticorpii le pişcă obrajii
iar neuronii
le zvâcnesc tâmplele
în ritm cardiac,
la ralanti,
redus
până la limita evitării
oricărui pericol.
De-atâta frig,
nu-mi mai aduc aminte...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu