În viaţa lungă ce-i urmează morţii ?
De suntem toţi milogi, la mâna sorţii,
Cu mâna-ntinsă, ce vom aştepta ?
Să se deschidă cerul, să crape iar pământul
Sub valul de blesteme sau rugi însângerate,
Spălaţi, în mare grabă, de marea de păcate
Să ni se-nmoaie vorba, să ni se-albească gândul?
În viaţa noastră de creştini, prea scurtă,
Ne primenim adesea, prin rugi şi spovedanii
Ca după o secundă, redevenind golanii
Ce-am fost, ne batem iar cu palmele pe burtă.
Cum vrei Tu astăzi să mai fii iubit
De-acel pe care, pentr-un măr, l-ai pedepsit ?
de cand asteptam blogul asta :)
RăspundețiȘtergeredaca am permisiunea, o sa-l distribui mai departe; merita vazut si de alti fosti colegi.
o seara frumoasa. I.Suciu